O zi din relatia noastra (asa cum o vad eu)




Ziua noastra incepe la 3 dimineata. Atunci vin eu dupa tine. Tu obosita, eu chiaun de somn, dar totusi cand ne vedem ne luminam la fata... Desi suntem amandoi obositi, totusi ne bucuram ca plecam impreuna. Prima data cand ne vedem, acolo pe hol, fugim unul spre celalalt si ne imbratisam, ne sarutam, ne mangaiem... Parca suntem inca la prima intalnire, la primul sarut, la prima mangaiere... Vi fericita spre masina, stiind ca restul noptii o sa il petrecem impreuna.
Cu tine de mana parcurg drumul spre casa. Tu imi povestesti cum a fost la munca, eu te ascult. Brusc ma uit in ochii tai. Nu mai rezist, te sarut.
Ajungem acasa la mine. Toata oboseala acumulata in timpul zilei parca a disparut. Suntem numai noi doi. Nimeni nu se mai poate interpune intre noi. Cu mici emotii ma apropii de tine. Te iau din nou in brate. Incep sa te dezbrac usor in timp ce ne sarutam. Ajungem in pat. Lumea se invarte in jurul nostru. Nimic nu mai conteaza. Suntem doar noi doi.
Toate grjiile, toate problemele, tot stresul acumulat in timpul zilei e departe de noi acum. Nu ne mai intereseaza nimic. Suntem impreuna si asta e tot ce conteaza. Tu nu ai mai plecat la cafea cum faceai inainte, eu nu am mai dormit, dar e mult mai bine asa. Suntem impreuna. Suntem unul in bratele celuilalt, suntem fericiti…
(Din motive tehnice urmatorul paragraf a fost exclus din aceasta postare… continuam dimineata…)
Ne trezim dimineata cu zabetul pe buze. Ne uitam unul la altul ca si cand ne-am vedea, ne-am descoperii pentru prima data. Mie nu imi vine sa cred ca sunt langa tine, iar tu esti fericita.
Zambim, ne sarutam, povestim ceva, iar apoi ne dam jos din pat. Eu din pacate trebuie sa plec la munca. Tu mai ramai sa dormi un pic. Te simti ca acasa. Sti ca aici esti iubita si dorita, sti ca eu voi fi din nou la 3 dimineata acolo, langa tine, sa te aduc acasa.
Eu plec. Tu ramai sa mai dormi un pic. Te trezesti. Parca simti ca ma gandesc doar la tine, indiferent unde sunt. Colegii mei se intreaba din nou oare ce o fi cu mine. Cum de pot zambi mereu? Cum de sunt mereu vesel si optimist? … Dar ei habar nu au ce am eu acasa. Ei nu stiu cu cine mi-am petrecut eu noaptea.. ei nu stiu pe cine iubesc eu si cine ma iubeste pe mine.
Ne vedem din nou azi. Chiar daca doar pentru putin timp, totusi ne vedem. Ne imbratisam din nou. La fel de pasional ca si aseara. Eu am terminat programul, dar tu abia acum il incepi. Totusi, acele 20 de minute cat stam impreuna la pranz, sunt mult mai intense si mai valoaroase decat o intreaga viata la unii.
Eu plec acasa acum. Tu ramai acolo, la servici. Eu vin acasa si luicrez, dar tot la tine ma gandesc. Stiu ca in curand ne vom revedea si ne vom imbratisa din nou.
Acesta este gandul care ma ajuta sa continui prin viata asta. Noi nu suntem afectati de „criza”, de „tranzitie”. Noi doar ne iubim. Si asta conteaza mai mult decat insasi esenta vietii. Noi suntem altfel. Noi lasam sa decurga totul la intamplare. Fara planuri, fara frica pentru ziua de maine… noi stim ca vom fi mereu impreuna.
Am scris aceste randuri pentru ca asa simt eu acum. Nimic modificat, nimic corectat, doar o viziune de-a mea, cum ar arata o zi impreuna cu tine.
Pot fi zile mai bune, dar pot fi si zile mai rele. Dar asta nu conteaza. Daca vom fi impreuna vom trece impreuna peste toate obstacolele. Nu conteaza timpul, nu conteaza banii, nu conteaza anturajul, pentru ca la sfarstiul zilei vom fi doar noi doi. Singuri, fara „perdele”, fara inhibitii. Doar noi doi, asa cum suntem, goi si lipsiti de prejudecati.
Cred ca asa ar arata o zi normala din viata noastra. Doi oameni simpli care se iubesc. Doi oameni care se sacrifica unul pentru altul si care nu pun nimic inaintea relatiei lor.
Nu vreau sa mentionez aici zilele speciale, in care vom fi de dimineata pana seara impreuna, zile care creeaza amintiri, zile iesite din rutina. Nu vreau sa mentionez aici nici surprizele. Adica zilele in care te voi astepta la 10 cu o floare, cand te voi surprinde cu ceva frumos, cand voi iesii din tiparele unei zile normale…
Toate aceste lucruri urmeaza sa le descoperi singura. Momentan am scris aici doar cum ar fi o i normala din viata noastra ca si „IUBIT SI IUBITA”

20 de comentarii:

  1. Da, frumos. Sper din tot sufletul sa fie asa, tu sti mai bine.
    Vad ca o iubesti mult pe fata asta, sper ca si ea sa te iubeasca cel putin la fel de mult si sa nu-si bata joc de sentimentele tale. Esti tare sufletist si bine-nteles romantic.

    RăspundețiȘtergere
  2. Pacat ca se intampla foarte rar sa fie aceleasi sentimente din ambele parti...
    Pacat ca ne investim de fiecare data sentimentele in ceva care in cele din urma se va dovedi a fi o alta dezamagire...

    RăspundețiȘtergere
  3. daca ar fi viata atat de simpla, ar deveni monotonie.
    Daca n-am suferi in dragoste, n-am sti cand iubim si cand nu.

    RăspundețiȘtergere
  4. Va multumesc pentru comentartii. In primul rand vreau sa va spun ca imi plac numele pe care le-ati ales sa va reprezinte aici :). "Ne investim sentimentele"?? Hmm!! Eu nu vad lucruriile chiar asa. Exact cum a spus "Eu" mai sus, suferiinta in dragoste apare cu un scop. Nu cred ca e cineva care sa zica despre o relatie ca a fost perfecta. Intodeauna sunt suisuri si coborasuri. Cel mai mult conteaza ca sa ai mai multe momente bune decat momente rele. Ar fi perfect daca am reusi sa traim la intensitate maxima clipele fericite, si sa trecem usor peste cele nefericite. Nu cred ca isi bate nimeni joc de sentimentele mele. Eu am scris aici doar cum cred eu ca ar arata (imaginar) o zi din viata. Apropo... "Daca n-am suferi in dragoste, n-am sti cand iubim si cand nu." e pritre cele mai tari chestii care le-am auzit pana acum.

    RăspundețiȘtergere
  5. pai si n-am dreptate cand zic asta? Cum ne-am da seama ca iubim atunci? sau ca ceea ce simtim e iubire?
    De obicei ne dam seama ca iubim persoana de langa noi cand o pierdem, si atunci incercam sa facem sa fie bine.
    "El" ar trebui sa invete sa iubeasca, fara sa se gandeasca ca poate va fi o dezamagire, ca poate isi va "investi" sentimentele degeaba. Sa vezi atunci daca va avea aceeasi parere.

    RăspundețiȘtergere
  6. "De obicei ne dam seama ca iubim persoana de langa noi cand o pierdem" ... Sper sa nu ai dreptate. Mie personal nu mi sa intamplat niciodata asa ceva. Am pierdut fete, dar le iubeam si cand eram cu ele, nu doar dupa ce le-am pierdut.

    RăspundețiȘtergere
  7. Sunt persoane carora li s-a intamplat. Oare? N-ai inteles, poti iubi o persoana si cand esti cu ea, dar nu-ti dai seama decat cand e prea tarziu sau cand esti pe punctul de a o pierde.
    Cateodata nu esti deloc atent la ce scriu.

    RăspundețiȘtergere
  8. Te inteleg, esti indragostit. :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Sunt atent la ce scri, ba mai mult, chiar am inteles. Intradevar, poti lua decizii gresite pe care apoi sa le regreti. Sa iti dai seama mai tarziu decat ar trebui ca de fapt iubesti pe cineva. Atunci cand esti cu o persoana ii vezi si defectele si partiile bune. Dar cand nu mai esti cu persoana respectiva, ii vezi doar partiile bune, la defecte nu mai ai acces.

    RăspundețiȘtergere
  10. si a doua zi ce se intimpla?eu astept si o continuare anonimul

    RăspundețiȘtergere
  11. A doua zi nu stiu ce se intampla. Abia astept sa aflu...

    RăspundețiȘtergere
  12. a doua zi o iei de la capat, dar cu mici schimbari. :) nu?

    RăspundețiȘtergere
  13. A doua zi este inca un mister pentru mine. Daca prima era doar teoretica, eu speram ca a doua sa fie practica. Din pacate nu am reusit sa trecem de faza pur imaginara...

    RăspundețiȘtergere
  14. ce-i al tau e pus deoparte. Ca sa ai o relatie cu cineva nu e suficient sa vrei, e nevoie si sa simti ceva pentru persoana de langa tine.
    O sa iasa soarele si pe strada ta.
    Poate nu era fata potrivita. :)

    RăspundețiȘtergere
  15. Daca o lom asa putem spune si altfel. Poate m-am grabit eu, poate nu am avut suficienta rabdare, poate nu am lasat sa arda suficient de mult flacara sperantei... Daca era fata potrivita? Eu de unde pot sti asta? Ca daca o lom logic, ar trebui sa stim ca persoanele pentru care luptam cel mai mult sunt de fapt cele potrivite. Nimic nu merge perfect de la inceput, dar daca ai ambitie, sentimete puternice, vointa si intelegere atunci poate iesi ceva frumos...

    RăspundețiȘtergere
  16. da, daca ai sentimente, nu ca e ceva care se poate confunda cu sentimentele.
    Poate ceea ce ai simtit tu, daca a fost asa, inseamna ca n-a fost destul de puternic cat sa aprinda flacara si s-o tina aprinsa. Sau poate nu erai hotarat. Asta numai tu sti.

    RăspundețiȘtergere
  17. Problema e ca nici macar eu nu stiu. Am clipe in care chiar sunt confuz. Am momente in care nu mai inteleg nimic. Dar poate asa trebuie sa fie, sau poate nu... Poate totusi nu ar trebui sa fie chiar asa de greu... Sau poate eu fac ca sa fie greu... Trebe sa ma gandesc si la asta, cine stie, poate chiar eu sunt de vina... Cam multi de "poate" in comentariul asta...

    RăspundețiȘtergere
  18. poate,poate,poate...hallooo!!gandeste inainte !!mergi mai departe,inchide cutiuta!!!si ascunde-o bine in inima ta!!si las-o acolo inchisa pentru ceva timp chear daca iti este foarte greu!de fapt nu dupa ce pierzi persoana iubita iti dai seama ca o iubesti ci CAT de mult o iubesti!! si asta nu vei uita asa repede si vei suferi inca mult timp dar incearca sa inchizi cutiuta sa nu o mai deschizi ca sa iti readuci aminte,sa te chinui ,,, sti tu treaba cu cutiuta,nu o vei putea scoate din inima ta niciodata dar incearca sa o ascunzi momentan bine, bine!!!chear daca e greu dar e singura modalitate sa treci peste faza asta crede-ma ca stiu ce zic!!

    RăspundețiȘtergere
  19. Cutiuta?? Ce cutiuta? Ca faza cu cutiuta era din alta poveste, din alt film. Aici nu e vorba de nicio cutiuta.

    RăspundețiȘtergere
  20. mai anonomule, am zis ca unii oameni, anumite persoane isi dau seama ca iubesc persoana de langa ei doar in momentul cand au pierdut-o, repet unii oameni, anumite persoane.
    Nu era vorba sa ascunda cutiuta, era o discutie, despre cum ar vedea el o zi dintr-o relatie cu o fata, o oarecare fata, nu o fata pe care a iubit-o sau o iubeste. Despre fata pe care a iubit-o a scris mai devreme, in Aprilie. A reusit sa treaca peste asta, acum era doar o teorie.

    RăspundețiȘtergere